Te iubesc necondiționat

Nu știu voi, dar eu cred în dragoste. Doar că nu în cea necondiționată. Nici când e vorba de o relație bărbat-femeie, nici când e vorba de una părinte-copil, în fine, nu cred în dragostea necondiționată între nimeni.

Nu de alta, dar cred că toți avem niște limite.

Am și eu câteva persoane pe care le iubesc până la cer și înapoi și pentru care aș face multe, dar nu pot să zic că dragostea mea pentru vreuna din ele nu are limite. Pentru că nu cred în conceptul ăsta. Cred că undeva, departe, există o graniță pe care nimeni nu vrea să ajungă să o cunoască într-o relație.

Nu cred că vreunul din noi (voi) vrea să ajungă să testeze limitele astea. Primele cuvinte care îmi vin în cap: violență și abuz. Adaptabile la orice relație.

Probabil vă întrebați ce m-a lovit de-am ajuns să scriu despre asta pe blog. Nimic. Doar că am tot citit și văzut în filme cum toți promit ceva ce efectiv nu au cum să știe dacă pot oferi: dragoste necondiționată. Un concept prea idealist pentru realista din mine.