Știți cum e și cu Seinfeld, serialul ăla despre nimic?
Așa și cu mine. S-au adunat o grămadă de chestii de care vreau să povestesc, începând de la machiaj, terminând cu Garfield, pisoiul musafir, despre cum am revenit la a scrie de pe laptop și multe, multe altele.
Și eu, care credeam că nu voi scrie niciodată o postare despre cum vroiam să scriu altă postare interesantă, o fac. Mea culpa. Am fost destul de ocupată în ultimele zile și am ajuns să mă ocup de blog mai greu, mai ales că fără laptop mi-e peste mână.
Pe deasupra, am și reușit să-mi șterg agenda telefonică. Aproape toate contactele. Mi-au rămas 13. Nici măcar numărul mamei mele nu l-am avut, ca să o sun de dimineață de ziua ei. Și tot de ziua ei, nu și-a primit cadoul nici acum, pentru că e într-un colet care se pare că nu știe drumul spre Timișoara.
Mai un pic și vă zic de aventura Garfieldiană, cu cel mai frumos pisoi. Și de alte chestii faine, unele de cumpărat, altele nu (dragostea de pisică-i gratis!).
Până atunci, și eu ca persoana care a gândit propoziția din poză: WTF?
P.S. Măcar îs cu 8 cărți înainte în reading challenge, lăuda-m-aș!