Primul meu album de manele

Te-am făcut să dai click, acuma citește ca să vezi cum să-ți îndeplinești cele mai ascunse vise!

Vrei să fii creativ? Vrei să-ți încânți vecinii cu creațiile tale? Vrei să devii faimos? Vrei să știe toată lumea totul despre tine fără să abuzezi de social media? (Nu-i bai dacă nu știi ce-i aia social media, citește mai departe.)

Scoate un album de manele! Ce aștepți?

Inspirația e în lucrurile de lângă tine. De exemplu, ai pe masă un borcan cu castraveți murați. Trebuie să te gândești la o metaforă prin care să-ți expui principiile tale de viață prin prisma borcanului de castraveți.

Cum ar fi, să zici:

Am un borcan de castraveți/ Dau peste nas la nătăfleți/ Am murat tot borcanul/ Ca să-mi moară tot dușmanul.

Dacă n-ai castraveți nu-i bai. Sigur ai o vecină bună:

Am o vecinică bună/ Și se face că-i nebună/ Eu și cu golanii mei/ N-avem noroc la femei.

Dar să nu uităm tema centrală a tuturor albumelor de manele: ză parai!!!

Eu îs plin de bani/ Dar am și dușmani/ Femeile trage la mine/ Că îs boss de boss și-i bine.

Și copii, întotdeauna o mândrie a familie, indiferent că-s derbedei sau bișnițari:

Eu și cu copiii mei/ Ne luptăm ca niște zmei/ Și-aruncăm mereu cu banu’/ Să se oftice milițianu’.

Tematici sunt, dar să nu uiți că cele mai importante sunt tot cele legate de valori spirituale (familia, adică nevasta, amanta și copiii) și financiare (banii, dolăreii, euroii, paraii, cum vrei tu). Important e să ai voce (adică nu se poate dacă ești mut, în rest merge oricum, că ești unikat) și un jmeker care să te promovează pe iutube și pe facibuci cu poze făcute artistic în peint.

P.S. După ce o să dai de bani și faimă aștept un mulțumesc. Practic, ți-am scris un album PĂ DĂGRATIS în ultimele 5 minute (15 dacă citești pe silabe).

Instrucțiuni de folosire a bebelușului

După ziua de duminică, cred cu convingere că fiecare bebeluș ajuns pe lume ar trebui să fie însoțit de un manual de mărimea unui DEX. Pe cuvântul meu, în momentul ăsta pot asocia un toddler, adică pruncul ăla de care zic englejii că are între 1 și 4 ani (dacă vreți, în românește putem să-i zicem și preșcolar, pregrădinițist, prestudent, pre-ce-vreți-voi) cu două situații –  un călător care se străduiește să nu depășească limita de bagaj la avion  și o pițioancă căutându-și rochie de ieșit pă Bamboo.

De ce? Să vă povestesc! Duminică, am participat și eu ca tot omul la un grătar unde în afară de adulți maturi și responsabili care nu beau și nu fumează au fost și două pisici și un copil. Pisicile ca pisicile, au venit însoțite de câte de plic de Whiscas pe cap de felină, dar la venirea pruncului, s-a umplut curtea cât ai zice bebe. Tandra mămică a vărsat sacul cu jucării adus în onoarea bundle of joy-ului și eu am rămas șocată.

Cu prietenul meu împreună, nu singură că eram prea transfigurată ca să gândesc și neuronul meu blond era amețit de la fumul de grătare, am concluzionat că dacă la atotputernicul Wizz te prezinți cu un bagaj de mai puțin de 32 de kile răsufli ușurat, dar dacă pentru bucuria familiei nu vii cu un troller de minim 32 în vizită, ai cam pus-o!

Mămica, cred că văzându-mi șocul și citindu-mi lipsa de instinct matern în priviri, mi-a explicat. Ea a pregătit un rucsac de jucării, dar comoara, la vederea atâtor puține resurse de joacă pe meleaguri străine (adică la două străzi de casă), s-a panicat și a dublat.

Evident, la fața locului, îngerașul mi-a trântit aproximativ 43756,37847 de jucării în brațe când i-am propus să aducă una să ne jucăm. După ce m-a cadorisit, s-a gândit că mă descurc și a plecat să fugărească rațele.

Cum care rațe? Alea care se ascundeau de pisici. La ele acasă, după arborii de tuya, știți voi care tuya.

Când oricând înseamnă niciodată

Dacă mai aud chestia asta încă o dată de la persoanele pe care le invit la un suc/ o cafea și mă tot refuză, deși teoretic suntem prietene, cred că fac icter. Pe bune, ieri toată ziua mi-am amintit o fază recentă în care o amică pe care o invit ba la suc, ba la cafea, ba la mine, mi-a zis că nu poate să vină la o întâlnire cu mai mulți amici, dar pentru ea nu-i problemă că doar noi ne vedem oricând!

M-am mutat de 7 luni in the name of sinteza peptidelor și în astea 7 luni (!!!) singura chestie pe care am aflat-o de la ea a fost că o să fiu invitată la nuntă când va fi nunta. Booon. Bine că la un suc nu ne putem vedea ca să am un motiv să o consider prietenă, dar la un eveniment de câteva sute de euro, da!

Am observat că în ultimii doi ani numărul invitaților la evenimente de genul ăsta a crescut invers proporțional cu atenția pe care mi-o acordă oamenii ăștia în celelalte 364 de zile din an, chiar 265 în 2022.

Păi cum suntem noi prieteni dacă vrei să mă vezi doar atunci când tre’ să sar cu banu’? Eu exist și în timpul anului și de la amici și prieteni am anumite așteptări, altfel ar fi simple cunoștințe. Cum și ajung extrem de mulți de altfel.

Pentru că toată multe din ele au timp de un suc înainte de un eveniment mare la care TREBUIE să fiu pentru că înseamnă mult…

Din păcate, acel oricând din ”Ne vedem oricând!” înseamnă în 95% din cazuri niciodată (până mă mărit sau îmi botez pruncul).