Oamenii mor de cateva ori in timpul vietii…

Ce e mai usor pe pamantul asta decat bataia de joc ? Nu imi sta in fire sa acuz sau sa barfesc oamenii, nu imi sta in fire sa scriu de rau despre oamenii pe care o data ii credeam prieteni buni… de data asta insa, simt ca ma sufoc si am nevoie de cuvinte pentru a ma elibera.

Inca nu pot sa inteleg… inca sunt in stare de soc… e ciudat sa-mi fie teama sa ies din casa… e ciudat sa ma satur cu o felie de paine si-atat… e ciudat sa-mi fie greu sa ridic ceva de jos… e ciudat sa nu am vointa sa ma ridic din pat… e ciudat sa ma simt goala…

Trebuia sa fie o vacanta de vis ! Tot anul am pus bani deoparte… Cu cateva zile inainte sa plec ma simteam atat de bine si eram atat de fericita, incat vorbeam numai despre asta. Si am plecat… am plecat cu sentimentul ca nu voi mai vedea niciodata Colosseumul.

Aiurea, mi-am spus in gand… aiurea, am repetat de zeci de ori… doar eram in drum spre Colosseum ! Inca de pe aeroport ar fi trebuit sa-mi dau seama ca ceva nu merge bine… intarzierea mea, raceala cu care am fost primita… am iesit din aeroport cu bratele deschise, sa-mi imbratisez prietena pe care n-o mai vazusem de atata timp… in locul altor brate deschise am primit priviri reci si reprosuri ca nu am anuntat intarzierea avionului… In acel moment mi-as fi dorit sa nu ma astepte nimeni la aeroport !