Circul rar cu mijloacele de transport in comun, dar mai ales cu RATB o fac foarte rar. De obicei, am drum spre centru, la un suc, o bere, o ceva, unde nu vreau sa ajung cu masina (din afirmaţiile de mai sus se poate deduce uşor ce fel de viaţă socială am..) . Luni a fost o astfel de ocazie.
Ma duc in statie, iau autobuzu’, ma asez pe un scaun (erau multe libere, l-am luat la a2a statie de pe linia respectiva) si-mi ascult linistit, in casti, un mix Christian Green. La urmatoarea statie se urca multa lume. O babuta alearga sa prinda un loc aflat la doua scaune de mine. Reuseste, se aseaza, dupa care arunca priviri acre in jur. Se uită la mine, n-am idee ce o deranjează, clar e ca are o faţă parcă proastăt extrasă dintr-un borcan de castraveţi. Langă mine (în picioare!) se înghesuie un nene care-şi lasă geanta jos. Simt că sunt sufocat. Baba cu privirea, nenea cu poziţionarea strategică, şoferul cu căldura imbecilă din autobuz. Citește în continuare „Calatorie placuta!”