Coleg sau prieten?

Care este limita colegialitatii?! Sau a prieteniei?! Cand stii ca un coleg ti-e prieten?! Luam o situatie pur ipotetica. La servici, intotdeauna (sau cel putin asa ar fi dezirabil) exista o persoana care ti-e draga. Cu ea mergi la tigara sau dupa colt sa cumparati covrigei. Cu ea te apuci de un proiect sau imparti o sticla de suc. Cu ea te bucuri de o barfa sau de o haina noua cumparata.

Este cel mai bun coleg doar pentru ca ti-e tie drag de el. Pazea sa fie bolnav sau intr-o delegatie. Ce sec este sa n-ai cu cine discuta si savura tigara! Nici n-ai chef sa socializezi cu altii pentru ca de ei radeai ieri. Acum ce sa faci?! Sa fi dragut doar de dorul lelii? Trebuie sa si explici de ce esti ingandurat. Ce sa spui?! Ca X lipseste si te plictisesti?! Induri in liniste si-l suni seara: “Esti bine? La lucru? Ce sa fie? Nimic nou… Cand vii?”

Cam asta e pe la servici. Dar daca ti-e asa de drag de X ce te-ar impiedica sa-l chemi intr-o duminica pe la tine? La masa, sigur, poate sa vina si cu partenerul. Si uite o seara in care X incepe sa devina mai putin coleg si mai mult prieten. Si luni iar la lucru. Si duminica impreuna. Si sambata de ce n-ati merge impreuna la cumparaturi? Si vineri dupa-masa de ce n-ati iesi la un suc impreuna? Si uite asa cat timp petreci cu X… Asta-l face prietenul tau? Citește în continuare „Coleg sau prieten?”

Gandurile trandave ale unui pierde-vara, Jerome K. Jerome

  “Daca vorbesti ca un idiot cand esti idiot nu e deloc jenant. Daca insa te comporti ca un idiot cand ai suficient bun simt ca sa-ti dai seama de asta e de-a dreptul dureros.”

Nici n-as putea sa nu fiu de acord cu citatul asta, de aia l-am notat, ca mi-a placut. De exemplu, cateodata as vrea sa fiu si eu palita de idiotenie sa vad cum e. Altadata, cand incerc intr-adevar sa trec drept idioata sa scap mai usor, primesc mustrarea: “nu ma asteptam la asa ceva de la tine, am pretentii, tu nu esti idioata. Nu intri in comparatie cu X, el/ea oricum e o idioata”.

Si eu atunci incerc sa explic cum ca si eu sunt lovita adeseori de idiotenie. “Las’ nu mai gasi pretexte, tu ar trebui sa fii reactionat pe masura valorii tale.” Gata, nu-mi iese a fi idiot cu unii. Am cunostinte, amici idioate/idioti si de cand m-a lovit pe mine maturitatea (o sa revin intr-un post viitor) am constatat ca pot fi si eu usor clasificata drept idioata din moment ce stau in preajma lor, dar abordez un stil tipic idiotesc incat ne intelegem perfect; daca dupa o discutie cu idiotul X, trec la alta discutie cu vreun rasarit, in primele 5 minute ma concentrez sa revin la normal. Citește în continuare „Gandurile trandave ale unui pierde-vara, Jerome K. Jerome”