De ce nu merită să-ţi pierzi timpul cu fotbalul românesc

În primul rând n-ai ce să vezi la fotbalul românesc. Spectacolul fotbalistic lipseşte, pentru că românii sunt învăţaţi să stea cu curul în poartă şi să încerce rar câte un contraatac. Jucătorii, în cea mai mare parte, sunt manelişti figuranţi, conducători de X5-uri şi futezători de piţipoance dorobanţiere. Ori un jucator trebuie să fie cât de cât disciplinat ca să facă performanţă.

Despre suporteri nu vreau să vorbesc, pentru că oricât de mult mi-ar plăcea să înjur, mă voi plictisi de atâtea înjurături. Dacă te uiţi la un meci din Anglia, din Premier League, apoi te uiţi la un meci din România, din Liga I, vei vrea să arunci televizorul pe geam. În Anglia, omul vine la meci cu familia, are berea lângă el, pe care şi-o savurează fără să deranjeze pe cineva, aplaudă la fazele importante şi nu mănâncă seminţe aruncând cojile pe vecinul din faţă.

Galeria aprinde torţe pe care nu le aruncă în teren, pentru că are bun simţ. Cântă în cor şi îşi încurajează echipa, fără a da muie adversarului de-o viaţă, deşi echipa favorită nu are meci cu el. Gardurile de protecţie, de pe marginea terenului, nu există, pentru că nu este nevoie de aşa ceva. Spectatorii vor sta la locurile lor şi nu vor pătrunde în teren, cum ar face idioţii din România.

Când o să fie aşa şi în România, măcar pe jumătate, mă voi uita la un meci din Liga I, chiar dacă voi avea de făcut altceva mai important. Până atunci o să mă uit la meciuri din România doar dacă mă voi plictisi atât de tare încât m-aş uita şi la Vacanţa Mare. Am văzut aseară puţin din Steaua – Ceahlăul (că n-am suportat până la sfârşit) şi astă seară Dinamo – Craiova şi m-am scărbit de atâta ţigănie, prostie şi hoţie. Jucători slabi, antrenori slabi, patroni ipocriţi, imbecili, suporteri retardaţi mintal şi pseudo-ultraşi căcăcioşi.

Până una-alta, fotbalul românesc e mort. Ne mai auzim la înviere!

Citeşte şi:

1. Timpul nu prea există
2. X Factor, un circ românesc

Tags: anglia, Fotbal, premier league, Romania