E doar o altă zi…

…în care mi-am pierdut ideea.

Zi de vineri liberă. Trezit târziu, cu ştirile în ochi şi în urechi. Ştiri despre zăpadă, dovadă clară că e iarnă, nu ca în alţi ani. Jurnalişti care încă nu au învăţat forma corectă a verbului “a deszăpezi”. Drumuri blocate şi câteva grade sub zero. Un guvern Boc 4, care, probabil o să întreacă seria “Singur acasă”. Un ungur ministrul culturii şi cultelor, deşi, cum ar zice nenea Iancu, “Noi suntem români, noi suntem români/ Noi suntem aici pe veci stăpâni!”.

Aşa începe o altă zi, în care chiar îmi pierd ideea şi moralu-i la pământ, citându-l pe Ombladon, dintr-o piesă optimistă de-a sa. Nu îl mai aştept cu nerăbdare pe Moş Crăciun, pentru că într-o zi am aflat că nu există. Şi chiar dacă ar exista, ar fi destul de posibil ca şi el să găsească motiv criza financiară sau ar putea să-mi spună că nu mai sunt copil.

Ar trebui să mă pregătesc măcar moral, pentru că vine crăciunul şi revelionul. Se anunţă emisiuni incendiare la televizor, cu Salami şi Minunaţi, cu prost gust şi cu clişee, cu distracţii şi ţigănie. Revelionul e ziua aia dintre ani, în care tot românu’ face acelaşi lucru, ca în fiecare an, se face muci şi nu prinde artificiile treaz.

Mă bucur că vin sărbătorile, mă întristez că le petrec de fiecare dată printre “români”.

PS: dacă ai înţeles că am ceva cu românii şi cu sărbătorile lor, eşti la fel de prost ca “românii” de mai sus.

Nu sunt articole asemanatoare cu cel de mai sus

Tags: Craciun, o alta zi, Revelion, romani