Am ajuns la intrare pe la ora 20:00 fără câteva minute. N-am avut voie cu sticlă de apă, în schimb se putea cumpăra înăuntru şi bere la pet, şi sucuri, şi apă. Normal, concertul nu putea începe la ora stabilită. Ştiam, de-aia am şi ajuns la fix.
AMORAL a deschis concertul. Tehnical death-metal finlandez. N-am înţeles nimic din ce au cântat. Vocea câteodată nu se mai auzea deloc, să nu mai vorbesc de înţelegere. Toba mi s-a părut oală. Parcă bătea cineva într-o oală la ora 5:00 dimineaţa. Poate mi s-a părut doar mie.
Before The Dawn a urcat pe scenă apoi, după aproximativ 20-25 de minute. Melodic death-metal finlandez. Parcă ceva mai inteligibil decât la Amoral. Oricum, lumea aştepta Amorphis. Mi se pare normal.
Amorphis în sfârşit a urcat pe scenă, după 25 de minute de pauză. Lumea s-a apropiat serios. Aşteptarea luase sfârşit şi energia trebuia cumva risipită. A meritat, zic eu, pentru că Amorphis sună live cel puţin la fel de bine ca pe disc. Sunetul mi s-a părut foarte bun. Chiar nu am nimic de reproşat şi mă bucur că am reuşit să-i văd live pe finlandezi.
Media de vârstă a publicului, cred că pe undeva pe la 30-35 de ani.
Poze aici.
Filmări aici.
Nu sunt articole asemanatoare cu cel de mai sus
Tags: Amoral, Amorphis, Arenele Romane, Before The Dawn, cronica
Un comentariu to “Cronică Amorphis la Arenele Romane”
Trackbacks/Pingbacks
Lasa un raspuns!