Gala “Om bun” 2009, la Sala Palatului

Spectacol ţinut în cadrul Proiectului Naţional Cultural – 2009, “ARTĂ CONTRA DROG”.

A început aproximativ pe la ora 20:00, cu o Sală a Palatului arhiplină. Oameni de toate vârstele. Începând de la oameni trecuţi de tinereţe (care au dominat numeric), şi terminând cu tineri de 14-15 ani, cum era don’şoara din faţa mea, care pe la începutul celei de-a doua melodii a adormit în ritmuri de folk şi s-a mai trezit la sfârşit, la “Andripopa”.

Formaţia Forţele de Muncă (link) a dat startul spectacolului, un start perfect pentru ce a urmat în continuare. Mi s-a părut că momentul lor a fost foarte scurt. Mi-au plăcut şi au fost şi primii.

Nicu Alifantis. La Nicu Alifantis sunetul mi s-a părut cam tare. Nu se mai înţelegeau cuvintele şi câteodată părea un post de radio prins bruiat. S-a strigat şi din sală după prima melodie, că sunetul este prea tare, lucru care nu s-a schimbat. În rest, Nicu Alifantis şi Zan au mulţumit publicul, ba chiar au fost şi chemaţi pentru un BIS.

Emeric Imre a reprezentat surpriza serii, pentru că nu fusese anunţat. M-am bucurat să-l văd şi nu am fost singurul, chiar dacă nu a cântat “Noapte de unul singur”.

Ada Milea. Un stand up comedy-folk aş putea spune. Plină de umor şi un adevărat emiţător de energie şi bună dispoziţie.

Tatiana Stepa. A incins publicul şi a produs ropote de aplauze, mai ales la piesa “Copaci fără pădure“. A ieşit de pe şcenă cu greu, din cauza numeroaselor buchete de flori pe care le-a primit.

Daniel Iancu. Păcat că nu şi-a adus soacra pe scenă, că tot are el ce are cu ea prin melodii. Şi el a reuşit să binedispună publicul, mai ales pe cei căsătoriţi, cu melodiile sale despre soacră şi nevastă.

Victor Socaciu. Nu a cântat singur, ci cu Biroul Executiv. Un moment foarte frumos al serii, singurul la care toate luminile s-au stins pentru o perioadă, iar atmosfera creată a fost minunată. Au mulţumit publicul prin celebra melodie “Cântec pentru mama lor“.

Vasile Şeicaru. A încins bine de tot sala, publicul cântând melodiile pe tot parcursul recitalului piese ca: La adio, Antiprimăvara, Din prea mult sau prea puţin, Viaţa-i viaţă banu-i ban, Actorul.

Mircea Vintilă. Mircea Vintilă, aşa numitul Făt-Frumos al folkului românesc, a cântat împreună cu formaţia Brambura. Piesele cu care ne-a obişnuit de aţâţia ani în perioada Pasărea Colibri: Miruna, Peste răbdări, Cardio etc.

Ducu Bertzi. Omul pădurii a reuşit să-i ridice de pe scaune şi pe cei mai în vârstă spectatori, cu celebrele melodii: Floare de colţ, M-am îndrăgostit numai de ea, Suflet fără chei, Fost-am omul pădurii.

Mircea Baniciu. Mircea Baniciu a încheiat frumoasa seară “Om bun”, împreună cu Vladi Cnejevici. Nu cred că mai e nevoie de nicio prezentare. Sala a stat în picioare, a cântat şi a bătut din palme pe tot parcursul recitalului. Melodii: Vara la ţară, Eşarfa, Mică ţiganiadă, Întoarcerea la Orient, Nunta, Vremuri, Andri Popa. Şi, bineînţeles s-a întors şi pentru un BIS.

Şi acum nişte nemulţumiri:

1. Nu înteleg de ce a început la ora 20:00, când ştiau foarte bine cât ţine. Am ajuns acasă la 2:00 fix, şi asta pentru că am luat un taxi.
2. La câţiva artişti sunetul a fost cam tare pentru Sala Palatului.
3. Doamna de lângă mine mâncase usturoi. Pe lângă faptul că mă dărâma mirosul, respectivei doamne nu-i plăcea chitara electrică. “Mie nu-mi place chitara electrică la folk, ce folk mai e ăsta?“. În fine, eu aveam orgasm la solo.
4. Nu mai pot de ochi, din cauza beculeţelor albastre de pe fundal şi din cauza reflectoarelor, cărora eu nu le văd rostul.

Citeşte şi:

1. Folk Maraton la Sala Palatului
2. Gala folk “Om bun” 2010
3. Sala de biliard din Bingo
4. Sictir, cronicarilor!
5. Viţa de Vie, aseară, în El Grande Comandante

Tags: cronica, folk, om bun, Sala Palatului