30 august 2008
Stau întins pe marginea patului cu picioarele pe scaunul de lângă birou. Ce poziţie ciudată! Oare mai stă cineva aşa? Privesc tavanul şi văd două pete foarte mici, maronii. Sigur sunt doi ţânţari striviţi de mine într-una din zilele călduroase de vară.
De cealaltă parte a patului, stă rezemată chitara. Mă cheamă să o gâdil şi să râdă cristalin. Coardele-i sunt cam vechi. Am să le schimb, dar nu acum. Acum stau şi-ascult muzica din boxe şi adierea de afară semn că vine toamna. [...]
De-aici foaia era ruptă, poate găsesc şi continuarea. Sau poate atât era. :D
Nu sunt articole asemanatoare cu cel de mai sus
Lasa un raspuns!